Psihosociologia a murit! Traiasca psihosociologia! Celebra sintagma ramasa din vremea regilor francezi poate fi asimilata termenului controversat din punct de vedere semantic al “psihosociologiei”. Insa tocmai polemicile existente in jurul denumirii acestui domeniu ii ofera multiple valente si o importanta deosebita pentru cunoasterea realitatilor sociale, dar si o inconstestabila valoare.
Astfel, editia a II-a a lucrarii Psihosociologie. Teorii, cercetari, aplicatii (editia intai: Psihosociologie. Teorie si aplicatii. Bucuresti: Editura Economica, 2006) aduce numeroase argumente in favoarea aplicativitatii curente a informatiilor stiintifice din domeniul psihosociologiei. Realizata in colaborare cu o echipa de tineri cercetatori in domeniul psihologiei sociale din cadrul Universitatii Bucuresti (Alina Duduciuc, Loredana Ivan, Gabriel Jderu, Andreea Moldoveanu, Octavian Rujoiu si Alexandru Zodieru), cartea ofera o abordare generica a unui domeniu aflat intr-o evolutie permanenta.
Pentru a intelege si pentru a exemplifica interdisciplinaritatea acestui domeniu, lucrarea de fata il analizeaza pe parcursul a douazeci de capitole, care sunt distribuite de-a lungul celor trei parti ale lucrarii. Prin parcurgerea acestui volum, cititorul este atras de analiza concisa si ilustrata cu exemple variate din cadrul fiecarui capitol. Insa elementul de noutate este faptul ca fiecare realitate sociala prezentata este insotita si de rezultatele investigatiilor concrete ale autorilor ce fac referiri directe la experientele romanesti. Fiecare capitol este urmat de o bibliografie selectiva care este o sursa bogata de informatii pentru cei dornici de aprofundarea conceptelor. Iar in finalul lucrarii sunt incluse zece teste de competenta psihosociala, cu rolul de a-i indemna pe cititori sa se autocunoasca si sa se autodescopere in relatiile cu cei din jurul lor.
Prima parte a cartii, intitulata “Psihosociologia: domeniu de studiu, istoric” prezinta definitiile si teoriile de baza ale acestui domeniu, ca si evolutia sa pe plan mondial si in noul context european. Acesta este inca un element distinctiv fata de prima editie. Prezentarea fondatorilor psihosociologiei pe plan mondial si in Romania, alaturi de lucrarile care i-au consacrat, constituie un excelent demers istoric pentru conturarea expansiunii acestui domeniu, incepand din secolul al VI-lea i.e.n si pana astazi. Aparitia si evolutia psihologiei sociale in Romania, alaturi de cunoasterea clasicilor romani si a lucrarilor lor, dar si dezvoltarea sa in actualul context european circumscriu un nou perimetru de studiu pentru acest domeniu fascinant.
A doua parte a lucrarii, “Comportamentul colectiv: teorii si forme de manifestare”, readuce in discutie elementele legate de psihosociologia multimilor, zvonuri si rezistenta la zvonuri, memoria sociala si opinia publica, dar si despre moda ca element de noutate. In Romania, Septimiu Chelcea este promotorul cercetarilor si investigatiilor unor fenomene psihosociologice precum zvonurile, manipularea comportamentala sau memoria sociala. Analiza tranzitiei postcomuniste din Romania prin prezentarea modului in care s-a reorganizat memoria sociala confera acestui fenomen continuitate si actualitate. Abordarea sociologica a “opiniei publice” are meritul de a ne conduce cu gandul la realitatile politice romanesti din zilele noastre. Studiul efectului “bandwagon” (efectul regruparii in jurul invingatorului) sau cel al “cainelui invins” (tendinta electoratului de a vota in favoarea candidatilor care, conform sondajelor preelectorale, au sanse mici de a castiga), prezent in aceasta parte a lucrarii, ne atrage atentia asupra modalitatilor concrete de influentare a opiniei publice romanesti.
Prezenta unui capitol dedicat modei intr-un volum de psihosociologie ar putea sa para bizara. Ratiunea includerii lui este simpla: moda reprezinta o forma de comportament social, iar prezentarea teoriilor explicative ale modei are rolul de a arata cum ne influenteaza vestimentatia interactiunile cu ceilalti.
In editia revazuta si adaugita din 2008, pe langa prezentarea temelor fundamentale ale oricarui curs de psihosociologie moderna, regasim investigate teme noi, aparute in urma transformarilor sociale din tara noastra si mai ales celor de pe plan european.
Alaturi de teoriile explicative ale modei, descoperim in partea a treia a lucrarii si alte elemente care semnaleaza caracterul de noutate al acesteia: relatiile interpersonale (comunicare, conflict, incredere), natura grupurilor sociale, analiza emotiilor si natura lor sociala. Influenta si atitudinile sociale, atribuirea, schimbarea atitudinilor, comportamentul agresiv si cel prosocial, atractia interpersonala, stereotipurile si selful sunt doar cateva dintre subiectele abordate in ultima parte a lucrarii.
Alaturi de acestea, informatiile despre gandirea de grup, fenomenul leadershipului in grupurile mici si comportamentul liderilor in cadrul grupurilor sunt esentiale in contextul integrarii Romaniei in randul statelor membre ale Uniunii Europeane. Importanta leadershipului si punerea in lumina a beneficiilor existentei sale in cadrul grupurilor reies din prezentarea cercetarilor psihosociologice realizate in aceasta directie.
Distinctiile dintre teoriile emotiilor, dintre tipurile de emotii si incercarea de a justifica natura lor sociala, ca si dorinta de a raspunde la intrebarea, care sunt emotiile dominante in spatiul public postdecembrist din Romania, constituie aspecte binevenite atat pentru cei care sunt in favoarea teoriei inteligentei emotionale, cat si pentru cei care o contesta.
Cercetarea privind prezenta “efectului Muhammad Ali” in Romania, presupus a fi prezent si in reprezentarile mintale ale romanilor, pe un grup experimental format din studenti, a condus la observatia ca studentii romani se percep pe ei insisi mai onesti, dar nu mai inteligenti decat colegii lor de facultate. Concluzia experimentului a scos la iveala faptul ca “in perioada de tranzitie postcomunista, pentru studenti, dezirabilitatea onestitatii este mai redusa decat dezirabilitatea inteligentei”. (p.397)
Lucrarea Psihosociologie. Teorii, cercetari, aplicatii se adreseaza in primul rand studentilor de la facultatile de profil socio-uman si de psihologie, fiind un veritabil manual pentru descoperirea particularitatilor acestui domeniu. Ea este mai mult decat un manual universitar. Este un adevarat compendiu stiintific. Teoriile prezentate, cercetarile concrete si bibliografia remarcabila constituie un izvor de informatie proaspata si de calitate.
< inapoi la Cartile Mihaelei
Attention !!! Activate the link you receive in your personal email to validate your subscription!
